Știu, la teorie suntem toți buni, însă practica ne omoară. 

 

 

Un release corect face o tragere să fie precisă. Nu voi povesti aventura mea în a identifica toate problemele de release sau câte moduri de release sunt. 

 

In principiu, un release corect, pleacă de la o priză corectă pe coardă. 

 

Indiferent că ai mănușă sau tab, priza pe coardă se face cu trei degete, la prima încheietură a degetelor, formând un fel de cârlig. 

 

Apoi, trebuie să ai grijă ca forma inițială a palmei/pumnului să nu se modifice, respectiv, atunci când întinzi arcul, să nu închizi palma/pumnul, pentru că această mișcare va scoate săgeata din arc. 

 

În momentul în care ai ajuns cu tragerea la lungimea ta de confort, și ai făcut punctul de ancoră, release-ul înseamnă că dai drumul la coardă, pentru a lansa săgeata spre țintă.

 

Există multe discuții și preferințe, însă în principiu, ce am observat eu că este important pentru o tragere precisă și constantă, este un release curat. 

 

Bun, acum că am stabilit asta, ce înseamnă un release curat? 

 

Ei bine, în funcție de cum întinzi coarda, și ce grupe musculare activezi la mișcarea asta, dă naștere unui release ciupit sau curat. 

 

 

Release-ul ciupit dă o mișcare de vibrație în coardă, respectiv scoate coarda din linia mediană a arcului, iar acest lucru lansează săgeata într-un mod necontrolat, aleator, în funcție de cum ai ciupit coarda.

 

Așa cum am mai spus la sală, din ce am studiat eu, ai tendința să ciupești coarda, în momentul în care la punctul maxim de întindere, și ancoră, ții tensiunea arcului în bicepsul brațului care ține coarda. Care este motivul ciupiturii? se pare că este un reflex ancestral, similar cu reflexul de a nu da drumul la creangă, când stă copilul/maimuța atârnată în copac. E un reflex de blocaj al degetelor, de formare a cârligului, practic poți ține foarte ușor coarda în biceps, dar ai probleme cu release-ul, pentru că mintea ta dă un conflict de comenzi. Tu ii dai comanda de a da drumul la coardă, dar „soft”-ul de protecție spune…nuuu, nu da drumul că vei pica din pom. 

 

De aceea, se recomandă un release din back tension. 

 

 

Ce înseamnă back tension? e o chestie pe care tot o auzim, dar nu o aplicăm. 

 

Back tension înseamnă că întinzi arcul, și apoi ancorezi, ducând cotul mâinii care ține coarda spre spate, activând mușchiul marele dorsal, sau trapezul, cum îi mai spune.

Pe lângă faptul că acest mușchi fiind unul mai mare și mai puternic decât bicepsul, implicit putând să ții arcul întins mai mult și chiar un arc mai puternic, această postură și tehnică dă un fel de overwrite sistemului de bază al minții noastre, și ne oferă o poartă spre o comandă mentală de release curat, fără a ciupi coarda și fără a o scoate din linia mediană a arcului. 

 

 

Indiferent că tragi split fingers, sau three under, dacă aduci arcul în poziția back tension, în mod garantat vei avea un release mai curat. 

 

Acum, însă un bonus, ce am învățat de la prietenul și colegul meu Coicici Sașa, care mi-a explicat că studiază un release prin care după ce a ajuns în poziția de back tension, împinge arcul spre față, ușor, în acel moment având loc un release fin, automat al degetelor care țin coarda, în momentul în care împingi arcul spre țintă, dar fără a scoate săgeata de pe traiectoria stabilită către țintă. 

 

Sună complicat, însă nu e. După câteva trageri, observi diferența. 

 

Bineînțeles că e greu să înveți obiceiuri noi, după zeci de mii de trageri, intervenind memoria musculară, însă eu cred că, puțin antrenament poate duce la îmbunătățirea tragerii. 

 

Ca un efect secundar, cel puțin la mine, în cazul back tension, am observat o mărire a draw-lenght – lungimii de tragere. 

 

Rămâne să încerci ce funcționează mai bine la tine.